Ziua Internațională a Femeii, Carlton Hotel Blanchardstown, 10 martie 2018
Romanian Community of Ireland a organizat pentru a unsprezecea oară consecutiv Ziua Femeii, petrecere Retro cu Virgil Ianțu, la care au participat peste 270 de doamne și domnișoare. Am avut onoarea să avem alături invitați de seamă: E.S. Manuela Breazu, Ambasadorul României în Irlanda și Cllr. Mary McCamley, primarul din Fingal, care ne-au felicitat la cei 20 de existență și ne-au mulțumit pentru eforturile voluntare depuse pentru a crea un nucleu pozitiv în comunitatea românească din Irlanda. De asemenea, RCI a prezentat cea de a treia ediție a “Galei de Excelență pentru Româncele din Irlanda” recunoscând realizările importante și contribuția adusă în societatea irlandeză a unor doamne și domnișoare de excepție, Ioana Constatin Pipelea – soprană, Ofelia Hough – polițist, Camelia Cazacu – promovarea tradițiilor românești.
Mulțumim pentru participare: DJ Marius Bircu Magic – Sound & Lights Events Dublin si muzica tradițională cu Mihaela Balașcă. Tombolă, concurs retro, premii, mult dans, selfie corner. Eveniment realizat cu sprijinul: Bucovina Shop – Partener principal, Gyc Transport Irlanda, Ria Money Transfer Ireland, Gerovital Ireland, Parnell Medical Surgery – Dr. Gabriela Uruiocea, Morning Dew by Sylvania Foods Ltd, Popa & Co. Law Firm, Floro Company – Service Auto. Partener media: Informatia Irl, fotografii realizate de Voicu Duma – Perfectlight Photography.
Premiile la tombolă: Antonela’s POINT of VIEW cosmetice naturale, restaurantului IL PONTE NUOVO Italian, restaurantului Ciao Bella Roma, restaurantului La Dolce VITA Restaurant Kilmainham, restaurantului 53 Avenue Bistro, Adrian Driving School – instructor Corina Mirabela Ropotan, Lavinia Untea Magpie Gems – Jewellery Sterling Silver Swarovski Crystals Mallow Cork, Cristina Mirt L’OCCITANE en Provence, Catalina Baciu S H A D E S Hair & Beauty, Mariana de la Royal Massage Dublin, Madalina de la Mady’s Cakes, Gerovital Ireland si Ria Money Transfer Ireland.
Le mulțumim colaboratorilor pentru tot suportul și incurajările lor: Daniela Jurj, Mirela Manea, Maria Nicula, Marius Tarniceriu, Chris Dancă Informatia Irl, Voicu Duma Perfectlight Photography, Paul Lupu, Alex Manea si Victor Matasa EuroWest Advertising.
Cllr. Mary McCamley, primarul din Fingal a susținut un discurs emoționant și captivant punctând importanța femeilor în societate și provocările pe care le-au depășit. Totodată, doamna McCamley a declarat că este încântată că un eveniment de o asemenea anvergură este organizat în Fingal, singura zonă din Irlanda unde 23% din populație provine din imigranți. Irlanda devine puternică prin diversitate, toleranță, acceptare și egalitate. Doamna McCamley a încurajat organizația Romanian Community of Ireland să continue munca de voluntariat și să păstreze valorile culturale și tradițiile românești.
Vă prezentăm integral discursul susținut de Cllr. Mary McCamley, primarul din Fingal:
International Women’s Day Event
Romanian Community of Ireland
Speech by Mayor of Fingal Cllr Mary McCamley
Ambassador, Ladies and Gentlemen.
I’m delighted to be here this evening and to join you in the celebration of International Women’s Day and I want to thank the Romanian Community of Ireland for the invitation to speak at tonight’s event.
I’m very happy to welcome you to Fingal and especially to say how pleased I am to meet Her Excellency Manuela Breazu, Romanian Ambassador in Ireland, who I know works extremely hard to support and represent your organisation.
This year’s International Women’s Day is particularly significant as it coincides with the centenary of women’s rights activists achieving the right to vote. While women are still challenging inequality and advocating for greater rights, it is important to take this opportunity to acknowledge how much has changed and how far women’s rights have come.
The generation of activists behind us worked tirelessly to ensure that the following generation of women will have the same opportunities, rights and choices as men. It is essential that we continue with the push for progress in achieving this. As Mayor of Fingal, I am so proud of the diverse and wonderful women I work with from across the county who I feel confident are capable of doing this.
I am delighted that you have decided to celebrate International Women’s Day in Tyrrelstown. As some of you may know, Fingal is the fastest growing county in Ireland. Over the last 25 years the county’s population has effectively doubled and some of that growth has been as a result of the significant levels of immigration that we witnessed during that time. However, Fingal is also the most diverse county in Ireland, with some 23% of the population of Fingal being from migrant backgrounds.
We now have new communities of people, such as the many Romanian nationals, have made a hugely beneficial contribution to the country’s economy but more significantly to our society, our culture, our communities and how we see the world.
International Women’s Day is an opportunity for women of all ages, backgrounds and cultures to celebrate and acknowledge their resilience and achievements. Fingal and Ireland as a whole are now better connected, more international and diverse and you have all played a key role in enabling that transformation.
We in Fingal welcome all newcomers. We very much see our strength is in our diversity. For us in Fingal, our diversity brings economic dividends but also many other benefits. We want to ensure that we have sustainable and inclusive communities and we work with all groups to achieve that objective.
At Fingal County Council, we actively support integration and social cohesion and implement programmes that help to create communities where the prevailing values are tolerance, acceptance and equality. For us, equality is at the heart of integration and cohesion, where individuals are citizens and citizens are equal before the law.
I sincerely hope that your experience of living in Ireland is a truly positive one and that you have the opportunities to realise your talents, your ambitions, your potentials and your dreams.
In this regard, I want to recognise the work that the Romanian Community of Ireland does, as the main organisation for Romanians living in Ireland and the voluntary nature of the very valuable work that you do. In particular, I’d like to recognise your volunteers, who have been working very hard to co-ordinate traditional events and dedicate their time to developing the organisation over the years.
The organisation’s aims very much fit with the our objectives for the county in terms of promoting the integration of people into Irish society and into our communities, while at the same time you are striving to achieve a higher visibility and a fair and positive image of Romanians living in Ireland.
I note that the organisation also provides a very useful platform, which enables Romanians in Ireland to connect with each other and at the same time reconnect with some of the cultural traditions from ‘back home’. Like many Irish people across the globe, it’s important that you do that and that you don’t forget where you’ve come from and what shaped you.
Finally, I understand that as well as celebrating International Women’s Day, this evening also serves as a celebration of the coming of spring or ‘Martisor’ (Little March). As you know, we also celebrate in March and will be doing so extensively across the county on Saturday when we will hold a number of events to mark St Patrick’s Day. I want to invite you to participate in our festivities and to celebrate with us on our national holiday.
I hope you have a very enjoyable evening and I want to thank you again for the invitation to be with you for this celebration.
Mulțumesc (Thank You)
Pentru fotografii: aici
Mai 2015
Ziua Românilor din Irlanda 2015
Programul evenimentelor:
http://allevents.in/dublin/ziua-romanilor-din-irlanda-celebration-of-romanians-in-ireland/372451506292356
http://www.wherevent.com/detail/Romanian-Community-of-Ziua-Romanilor-din-Irlanda-Celebration-of-Romanians-in-Ireland
Decembrie 2014
Eveniment organizat de “Romanian Community of Ireland” cu ocazia Zilei Naţionale a României
http://dublin.mae.ro/en/gallery/1175
27 septembrie 2014
Întâlnirea cu domnul senator Viorel Badea
Articol publicat de Informatia Irl
După întâlnirea cu românii din Irlanda de la Magazinul Moldova din Blanchardstown, domnul senator Viorel Badea, vice-preşedintele Comisiei Românilor de Pretutindeni, s-a întâlnit într-un cadru restrâns la Hotelul Cassidys, cu reprezentanții diferitelor organizații și grupuri de români din Irlanda.
La întâlnire au participat reprezentanți din partea Romanian Community of Ireland (Anca Lupu & Daniela Jurj), Transilvania Romstar FC (Romică Paraschiv, Marius Tărniceriu), Moldova Vision (Sergiu Petrovschi, Marina Farrell), echipa de fotbal Transilvania Futsal (Alin Suteu), Grupul Vocal Trăistuța (Cristina Tarean), redactor Informația Irl precum și administrator al grupului de Facebook Români din Irlanda (Chris Danca), grupul de Facebook Grupul Românilor din Irlanda (Mihaela Somcutean, Marius Marosan). Au mai fost prezente și alte persoane care nu au menționat apartenența la un grup sau altul și al căror nume nu l-am reținut (cu scuzele de rigoare).
Ideea întâlnirii a fost expunerea problemelor și găsirea de soluții pentru problemele pe care românii din Irlanda le au și cu care domnul senator Viorel Badea ar putea să ajute prin poziția pe care o deține.
De la începutul întâlnirii s-a observat o mare nemulțumire împotriva personalului și a Ambasadei României în Irlanda, în special din partea reprezentanților grupului de Facebook Grupul Românilor din Irlanda. Nemulțumirea lor a fost legată în principal de taxele consulare prea mari, lipsa de comunicare directă cu Ambasada și a atitudinii neprofesionale pe care personalul a avut-o față de unele persoane din grup și chiar față de cei prezenți la această întâlnire cu exemplificările de rigoare. Ceilalți participanți la discuție nu au împărtășit întru totul faptul că personalul Ambasadei nu se poartă frumos și că nu se poate intra ușor în legătură cu Ambasada. Același grup prin vocea administratorului grupului Marius Marosan, și-a exprimat dezacordul că la această întâlnire au fost invitate persoane care citez: “dezbină comunitatea”, moment la care ceilalți participanți au intervenit, spunând că nu e o discuție unde orgoliile personale trebuie dezbătute.
Pe lângă problema taxelor consulare, cea mai mare problemă este timpul necesar eliberării documentelor importante cum ar fi buletinele de identitate și pașapoartele, uneori o persoană fiind nevoită să aștepte chiar și 6 luni pentru eliberarea documentelor prin intermediul consulatului, din cauza procedurilor prin care curierul diplomatic ajunge foarte greu în Irlanda din România. Unii au spus că ar fi dispuși să plătească chiar și mai mult dacă documentul (cartea de identitate sau pașaportul) ar fi eliberat într-un timp mult mai scurt. Reprezentanții GRI au spus că ar vrea să plătească aceste taxe în LEI, făcând o referire că unii dintre ei au fost plătiți în LEI (sumă convertită ulterior rapid în Euro) pentru serviciile prestate în cadrul comisiei de la secția de votare din cadrul Ambasadei (nr. probabil o glumă).
Alte probleme ridicate la unison de cei prezenți au fost problemele repatrierii persoanelor decedate unde procedurile din Irlanda nu prea se potrivesc cu procedurile vameșilor români. Au mai fost stipulate și nemulțumiri legate de faptul că Ambasada nu ajută financiar la aceste repatrieri.
În toate aceste cazuri domnul senator a făcut paranteze explicând cursul banilor din taxele consulare și existența sau nu a unor fonduri pentru aceste cazuri.
S-a discutat și despre lipsa de implicare a autorităților române în promovarea talentelor și performanțelor sportive ale unor români de aici, a echipelor de fotbal și futsal românești din Irlanda. Domnul senator s-a arătat foarte interesat de acest lucru și a promis că va prezenta la FRF performanțele și de ce nu talentele care există în rândul echipelor românești de aici, cerând în acest sens material pe care îl poate prezenta mai departe.
Problemele promovării și susținerii de către autoritățile române, a activităților menite să prezinte cultura și tradițiile românești în Irlanda, au fost punctate de Romanian Comunity of Ireland și de Grupul Vocal Trăistuța.
Domnul senator a spus că va încerca să țină o legătură mai strânsă cu acești reprezentanți și că dacă va fi informat de probleme va încerca să le adreseze mai departe și să ne răspundă cu rezultatele obținute în urma demersurilor pe care le va face, dar cel mai mult depinde de noi cei din comunitate, să ridicăm vocea și să ne strigăm ofurile.
Domnul senator a spus să adresăm un mesaj comunității să meargă la vot, indiferent pe cine vor vota sau chiar dacă vor vota într-o manieră care să anuleze votul, în acest fel atenția politicienilor se va îndrepta mult mai mult asupra comunității românilor din Irlanda.
Deocamdată cu numai 300 de persoane care au votat la ultimele alegeri, dintr-o comunitate la nivel oficial de aproximativ 16.000 de români (la ultimul recensământ) și neoficial 40.000, politic nu contăm pentru politicienii din România… și atenția lor nu poate fi atrasă pentru un număr atât de mic de votanți care se implică și arată că le pasă de ceea ce întâmplă în România…
16 Iunie 2014
Actors of theatre “Guguta” hosted a show for Bessarabians children in Ireland
Mai 2014
Spectacol aniversar Junii Sibiului la Dublin
http://www.traditiisibiene.ro/revista.html?obj_id=256
http://esibian.ro/junii-sibiului-spectacol-de-gala-in-irlanda-unde-au-sarbatorit-70-de-ani-de-activitate/
http://www.oradesibiu.ro/2014/05/23/junii-sibiului-super-spectacol-in-irlanda-spectatorii-le-au-cantat-la-multi-ani/
Mai 2014
Pictures of anti-racist picket at Bertie Ahern’s constituency office
http://struggle.ws/wsm/news/2001/bertie_march.html
16 Noiembrie 2013
Oana Pellea – Când sunt pe scenă, sunt Acasă
Articol publicat de Informatia Irl
Cu această ocazie, doamna Oana Pellea a acceptat să ne răspundă în exclusivitate la câteva întrebări şi să transmită un mesaj românilor din Irlanda.
R: Este teatrul/filmul un instrument de corecţie socială? Are un rol educaţional, este un mijloc de a transmite un mesaj social?
O.P.: Depinde ce îşi propune fiecare creator. Un spectacol de teatru bun sau un film bun transcede o simplă informare. Sigur că poate avea şi un caracter de corecţie socială.Teatrul sau filmul există în două modalităţi: bun sau prost.
Ideal, pentru mine, este ca un spectacol de teatru sau un film să mă emoţioneze, să mă provoace, să mă hrănească spiritual… dacă are şi o valoare educaţională sau un mesaj social… cu atât mai bine…
R: Ce simţiţi atunci când jucaţi pentru românii plecaţi în afară? Cum îi percepeţi?
O.P.: Ce simt întotdeauna când mă urc pe scenă… o mare voluptate. O bucurie. Mi-e drag să joc. Iar a juca în limba ta pentru “ai tăi” cu atât mai mult. Dar… pentru un actor oriunde ar fi în lumea asta mare şi pentru oricine ar juca, în clipa în care pășește pe scenă… el este Acasă.
R: Ce aţi vrea să transmiteţi românilor din Irlanda?
O.P.: Ceea ce îmi doresc şi mie… multă sănătate şi putere de a visa şi de a-şi înfăptui visele.
Spectacolul „Vocea umană” face parte din seria „Poveşti spuse-n româneşte” care a debutat la Londra în mai anul acesta. La Dublin evenimentul este organizat în parteneriat cu Romanian Community of Ireland.
2 Noiembrie 2013
Teatru – Vocea umană, un spectacol extraordinar cu Oana Pellea
Articol publicat de Informatia Irl
3 Decembrie 2013 @8pm – Pavilion Theatre
Durata spectacolului – 50 minute
Preţ bilet / Tickets – €20
“Vocea umană” de Jean Cocteau e drama unei femei părăsite de bărbatul pe care-l iubeşte spusă la capătul unui telefon într-o conversaţie cu cel a cărui voce nu se aude. În sală se aude doar vocea ei, vocea Oanei Pellea, şi povestea unei iubiri şi a unei despărţiri.
Don’t miss out an extraordinary encounter with an out of ordinary actress: Oana Pellea – clown, tempest, eccentric and elaborate (Sanda Manu).
Witness Oana Pellea’s pitch perfect psychological transformation (LiterNet) in this renewed encounter between two theatre legends of great compassion and sensibility to their art.
A lonely woman onstage and a phone that rings. On the end of the line, her former lover about to marry someone else. All hopes rest on the chance of a final conversation. The simple gesture of picking up opens the gateway to all the hopes and shared memories, all the regrets and fears encompassed in this acutely accurate exploration of heartbreak.
Sanda Manu directs actress Oana Pellea in Cocteau’s anguished monologue tracing the breakdown of a woman deserted in a phone call by her lover. Witness Pellea’s pitch perfect psychological transformation (LiterNet) in this renewed encounter between two Romanian theatre legends.
Oana Pellea clown, tempest, eccentric and elaborate (Sanda Manu) is an internationally acclaimed actor who enchants and impresses royalties, practitioners and audiences alike. Her extensive body of work in film and theatre includes iconic interpretations in Alfonso Cuaron’s Children of Men alongside Clive Owen and Lucius in Shakespeare’s Julius Caesar.
This show is performed in Romanian with English subtitles.
24 Iulie 2013
Rămas bun domnule Ambasador…,
Anca Lupu, Articol publicat de Informaţia Irl
Încă de la început am fost plăcut surprinsă de deschiderea cu care am fost primită la întâlnirile organizate de Ambasada. Domnul Ambasador a vrut să cunoască încă din primele sale zile de mandat românii care fac parte din această comunitate şi problemele cu care se confruntă.
A iniţiat periodic o serie de întâlniri cu români care trăiesc şi muncesc în Irlanda în diverse domenii de activitate pentru a fi la curent cu activităţile şi proiectele organizate în cadrul comunităţii dar şi pentru a afla direct de la sursă care sunt dificultăţile întâmpinate şi impactul acestora în viaţa de zi cu zi.
A iniţiat o serie de întâlniri la nivel înalt cu miniştri şi lideri politici pentru a discuta problema permiselor de muncă pentru români. A reuşit să obţină anularea oricărei restricţii impuse românilor pe piaţa muncii în iulie 2012 când nimeni nu se aştepta; românii putând astfel să se alinieze în rândul celorlalte ţări EU prin drepturile de a călători şi a munci fără restricţii pe teritoriul Uniunii Europene.
În acelaşi timp o altă prioritate a fost promovarea unei imagini pozitive a României şi a românilor de aici. A organizat o succesiune de proiecte menite să promoveze cultura şi tradiţiile ţării noastre de cele mai multe ori în colaborare cu autorităţile locale în locaţii foarte căutate şi greu de obţinut, ridicând astfel standardul la egalitate cu celelalte ţări europene. Printre acestea se numără concerte de muzică de cameră şi tradiţională (concertul în colaborare cu Orchestra Televiziunii RTE pe muzica vestitului Shaun Davey, pe versurile “Cimitirului Vesel de la Săpânţa” – organizat în Catedrala Sfântului Patrick), expoziţii de artă şi fotografie inclusiv la Christ Church, festival de film organizat în cadrul Institutului Irlandez de Film, sesiuni de recitare de poezie chiar de poeţi contemporani special invitaţi să îşi facă opera cunoscută şi aici, recepţii organizate de Ziua Naţională în faimoasa Mansion House şi multe alte iniţiative foarte bine primite şi apreciate în societatea irlandeză.
De curând i s-a oferit o nouă poziţie ca Ambasador al României în SUA, încheindu-şi misiunea la Dublin la sfârşitul lunii august. Îl felicităm pentru acesta numire şi îi dorim mult succes în continuare.
Domnul Ambasador a fost un susţinător apropiat organizaţiei noastre încurajând fiecare efort al nostru de a crea o comunitate unită. A fost prezent la majoritatea activităţilor noastre şi ne-a sfătuit să ţintim cât mai sus şi să punem accent pe lucruri şi fapte pozitive dând dovadă că suntem o comunitate cu oameni, cu o cultură şi cu tradiţii excepţionale.
Deşi mă încearcă un sentiment de tristeţe dar şi de bucurie în acelaşi timp aş vrea să închei mulţumindu-i pentru căldură, devotamentul şi sprijinul acordate comunităţii şi organizaţiei noastre de-a lungul anilor dar şi pentru că a redat românilor acea demnitate şi mândrie de fi român printre străini.
Rămas bun domnule Ambasador!
Anca Lupu,
Preşedinte
Romanian Community of Ireland
13 Iunie 2013
Români în Irlanda “Lumea şi noi” – TVR Internațional
O emisiune despre comunităţile de români din străinătate.
“Lumea şi noi” este locul în care descoperi eşecurile, succesele, dramele sau izbândele celor care şi-au ridicat o altă casă, într-un alt colţ de lume.
Irlanda, ţara cu unul dintre cele mai mari salarii minime din spaţiul Uniunii Europene, are acum o comunitate româneasca de 35.000- 40 .000 de cetăţeni români . Majoritatea lor locuiesc în Dublin şi în împrejurimi. Pe străzile din oraş sunt o prezenţă discretă şi nu-ţi atrag atenţia decât atunci când îi trădează inconfundabilul accent ardelenesc sau dulcele grai moldovenesc.
https://www.youtube.com/watch?v=PLSI2_Tb9uI
2013
Romanian Diaspora in the Making? -An Online Ethnography of Romaniancommunity.net- Dr Gloria Macri
http://research-publishing.net/publication/chapters/978-1-908416-08-7/Macri_89.pdf
21 iulie 2012
Intâlnire la nivel înalt – RCI cu Eric Byrne, TD
Articol publicat in Informatia Irl
De curând am aflat cu toţii că românii sunt foarte aproape de un loc în top 5 naţionalităţi din Irlanda, reprezentând a saşea minoritate (conform datelor CENSUS 2011) cu o populaţie de 17.304 persoane, situându-se astfel după Polonia (122.585), Marea Britanie (112.259), Lituania (36.683), Latvia (20.593) şi Nigeria (17.642); numărul imigranţilor români dublându-se faţă de ultimul recensământ.
Aceste informaţii stau la baza iniţiativei de a dezvolta mijloace de cunoaştere şi inter-relaţionare “la nivel înalt” între comunitatea românilor din Irlanda şi reprezentanţi ai instituţiilor de aici, inclusiv personalităţi politice din Irlanda.
Romanian Community of Ireland a iniţiat un proces prin care să facă cunoscute aceste informaţii despre români, problemele cu care se confruntă comunitatea, activităţile derulate în ultimul timp dar şi pentru a stabili o colaborare cu reprezentanţii diferitelor partide politice din Irlanda. Această strategie a debutat cu scrisori trimise tuturor partidelor pentru a le sugera susţinerea unor consilieri români, dupa modelul de succes aplicat deja in alte ţări europene (Italia, Spania, etc.).
Doamna Anca Lupu, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Romanian Community of Ireland, a declarat că “implicarea RCI-ului în acestă acţiune are ca scop principal susţinerea unor eventuali candidaţi români la alegerile locale din 2014, indiferent de partidul din care fac parte. Problemele românilor nu au “culoare” politică şi ar fi minunat să vedem candidaţi şi din partea comunităţii românilor de aici.”
Prima întalnire de acest gen a avut loc joi, 19 iulie a.c., la Leinster House, între reprezentantul partidului Labour, domnul Eric Byrne TD şi delegaţii organizaţiei RCI, doamna Anca Lupu împreuna cu domnul Florin Andreiu. “Labour Party a fost primul partid care ne-a contactat imediat pentru o întrevedere cu ei”, ne-a mărturisit doamna Lupu. “Bineinţeles că am fost încântați de acest raspuns prompt!”, a mai adăugat ea.
La întâlnire au fost prezentate portofoliul organizaţiei, câteva dintre problemele cu care se confruntă românii în Irlanda, dar şi activităţile destinate acestora. “Am fost plăcut surprinsă de ospitalitatea cu care am fost primiţi, de interesul de a ne susţine şi de a ne ţine la curent cu problemele ce ţin de integrare. Domnul Byrne ne-a oferit chiar si un tur al clădirii, făcându-ne cunoştinţa cu câţiva alţi lideri politici şi ne-a detaliat demersul politic – procesul prin care o persoană ajunge să fie candidat, apoi ales.”.
Ca răspuns la subiectul legat de reprezentarea politică a unui candidat român, “trebuie să recunosc că TD-ul nu a fost prea încântat de idee deoarece, susţine el, un candidat trebuie să servească interesele tuturor cetăţenilor, nu doar ale unora (în cazul nostru ale românilor) şi că dacă un candidat vrea să urmeze o carieră politică există anumite cerinţe care trebuie respectate indiferent de etnie, naţionalitate, etc. În schimb ne-a încurajat să continuăm cu această iniţiativă şi ne va oferi informaţiile necesare despre acest proces”, a declarat doamna Lupu.
Aceasta a fost prima întâlnire cu partidul Labour, urmând ca în toamna anului curent să se reia discuţiile într-o manieră detaliată.
Din declaraţiile Preşedintelui Romanian Community of Ireland, Anca Lupu, urmează o serie de alte întâlniri şi cu reprezentanţii celorlalte partide politice din Irlanda, în toamnă fiind stabilită o întrevedere cu Fine Gael.
Salutăm această iniţiativă şi le dorim mult succes în continuare!
20 ianuarie 2012
Şedinţa cu reprezentanţi ai organizaţiilor româneşti cu senatorul Viorel Badea
Articol publicat de Informaţia Irl
Vineri, 20 ianuarie 2012, în cadrul Ambasadei României la Dublin a avut loc întâlnirea dintre domnul Senator Viorel Badea, reprezentantul Departamentului Românilor de Pretutindeni şi reprezentanţii comunităţii româneşti din Irlanda.
Primele probleme au fost ridicate de către Preotul Irineu Crăciun – lipsa unui fond de carte (beletristică/manuale de limba română, geografie, istorie) pentru cursurile de limba română şi lipsa unui lăcaş de cult. Nu s-a primit un răspuns clar în acest sens.
Domnul Senator a sugerat crearea unui portal al românilor din Irlanda cu informaţii generale, dar şi utile, gen bilete de avion, proiecte educative, etc .
Paul Lupu a precizat că deja există acest portal (Informaţia Irl) cât şi website-ul CRI, plus forumul CRI. Bazele logistice există că acest portal să poată deveni un portal al românilor din întreagă Europă. Ovidiu Matiut a demarat un proiect în acest sens cu câţiva ani în urmă, dar lucrurile s-au împotmolit din cauza lipsei de fonduri.
Paul Lupu a mai precizat că în marea majoritate a cazurilor în care CRI a aplicat pentru fonduri la DRP, s-au întâmpinat dificultăţi din cauza birocraţiei, motivându-se că priorităţile DRP sunt altele sau că numărul de imigranţi din comunitatea de români din Irlanda este foarte mic. Singurul caz în care s-au primit bani de la DRP a fost pentru un proiect trimis de Ovidiu Matiut acum 3 ani. Deşi fondurile au fost aprobate pentru 2 ani, din cauza lipsei efective de bani, după 1 an finanţarea din partea DRP a încetat, Ovidiu fiind nevoit să acopere deficitul din buzunarul propriu.
Domnul Senator a răspuns că nu contează numărul românilor din comunitatea care aplică, ci proiectul în sine.
În ceea ce priveşte prezenţa CRI la radio, pentru a emite am avea nevoie de sponsorizări substanţiale (doamna Natalia Pulbere, de la Newstalk Fm a precizat că are nevoie de sponsorizări de 2000 Euro / luna pentru a realiza o singură emisiune, sâmbăta). Marius Roman, reprezentant al Ambasadei, a sugerat în acest sens o alternativă – radio online. Este gratis şi se poate asigura o recepţie mult mai bună. Radiourile regionale care transmit momentan emisiuni în limba română au o recepţie destul de proastă.
Doamna Irina Maldea a remarcat că de foarte multe ori găsim sprijin în anumite proiecte din partea autorităţilor irlandeze, în timp ce instituţiile româneşti ne închid uşile.
Paul Lupu a întrebat care sunt paşii care trebuie urmaţi pentru a obţine finanţări DRP. Dna Consul Ileana Ciobanu a răspuns că formularele necesare trebuie luate de pe Internet, citite cu grijă condiţiile pentru care se acordă finanţările şi abia apoi făcut proiectul astfel încât finanţarea cerută să fie în concordanţă perfectă cu scopul pentru care fondurile sunt disponibile.
Paul Lupu a întrebat cine anume stabileşte criteriile de evaluare a proiectelor. Domnul senator a răspuns că periodic o comisie de experţi se întâlneşte şi stabilește criteriile. Se duce o luptă continuă între miniştri pentru aprobarea fondurilor. Este deci important să perseverăm, chiar şi în cazul unui refuz, să reaplicăm, dacă proiectul respectiv este important pentru noi. Momentan sunt de succes majoritatea proiectelor de colaborare între diferite organizaţii (de exemplu CRI şi organizaţia basarabenilor din Irlanda) – pe 31 august se sărbătoreşte, mai nou, ziua limbii române (eveniment româno – basarabean).
Teo Ciuta (PNL filiala Irlanda) a afirmat că momentan în Irlanda există un post de radio care transmite în limba română. A fost contrazis de către doamna Natalia Pulbere (Newstalk FM) în această privinţă – este vorba de o emisiune în limba română, nu de un post de radio. Marius Marosan a precizat că, mai mult, Phoenix Fm este un radio comunitar, iar iniţiativa nu este a unei comunităţi ci a unui grup privat.
Marius Marosan (CRI) a prezentat idea CRI de a organiza o expoziţie foto cu imagini din România pentru a îmbunătăţi imaginea României în societatea irlandeză. Domnul senator a sugerat să aplicăm în acest sens pentru fonduri la ICR Londra.
Daniela Jurj (CRI) a întrebat dacă există o colaborare concretă între DRP şi Ministerul Turismului pentru a promova România din punct de vedere turistic. Bulgaria, de exemplu, este mult mai bine reprezentată pe piaţa irlandeză de turism. Domnul senator a răspuns că proiecte în lucru există, dar că trebuie înaintate fondurile. Ni s-a sugerat să aplicăm pentru proiecte în acest sens, dar că este important ca orice proiect să aibă DOAR o organizaţie care aplică, doar o voce reprezentativă – chiar şi în cazul în care se unesc 3-4 organizaţii în acest sens.
Domnul Viorel Badea a sugerat să aplicăm pentru finanţări/ fond de carte în limba română la Institutul Limbii Române la Bucureşti. Momentan sunt 3-4 şcoli de limba română, majoritatea organizate pe lângă biserici, plus o iniţiativă privată (Vasile Ungureanu). Pe lângă lipsa cărţilor, o altă problemă este şi lipsa unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea orelor. S-a sugerat în acest sens contactarea şcolilor locale. Paul Lupu a precizat că pe adresa CRI vin e-mailuri de la persoane adulte, adoptate din România, care acum, la vârsta maturităţii, doresc să înveţe limba română.
Doamna Natalia Pulbere (Moldova Vision) a spus că ar fi ideal să se creeze la Dublin un Centru Cultural Român (dans popular, ore de limbă şi civilizaţie română, demonstraţii culinare) care să primească sub cupolă toate organizaţiile de români care activează momentan în Irlanda (asemănător ICR Londra).
Mihai Bilauca (ICRBA) a sugerat că atunci când organizăm expoziţia foto la Dublin, să o aducem şi la Limerick, în holul Primăriei. Mihai lucrează în departamentul IT al Primăriei Limerick şi au mai organizat şi alte expoziţii.
Daniela Jurj (CRI) a întrebat dacă există o strategie în privinţa integrării romilor din Irlanda. Cum tratează DRP problema romilor? Domnul Viorel Badea a răspuns că există Agenţia Naţională a Romilor şi Partidul Romilor (au inclusiv un Deputat în Parlament). Aceştia sunt cei care se ocupă de problemele romilor. Domnul Consul Dan Tudor a precizat că în Irlanda sunt 2 pături de romi – cei integraţi, veniţi în Irlanda în urmă cu mai mult de 5 ani, care au copii la şcoală şi romi veniţi în ultimii 4-5 ani, nomazi, care vin şi pleacă periodic. Foarte mulţi din copiii romilor născuţi aici vorbesc doar ţigăneşte şi engleză.
Domnul Florin Andreiu (CRI) a precizat că de multe ori se organizează la Dublin spectacole, iar artiştii sunt plătiţi din buzunarul propriu sau strângere de fonduri prin CRI. Domnul senator a spus că va lua legătură cu ICR în acest sens.
John Frim, pastorul bisericii penticostale Betel, a afirmat că în biserica pe care o conduce sunt etnici romi şi că nu le creează probleme. Dânşii au peste 300 de copii în biserică şi se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi ceilaţi – lipsa de spaţiu şi de materiale didactice. Sunt dispuşi să colaboreze pentru orice proiect în acest sens.
Domnul senator a precizat că pe timpul verii se organizează tabere de limba română la Marea Neagră pentru copiii românilor din străinătate (Programul Parc).
Mihai Bilauca a adus exemplul Bibliotecii locale din Limerick unde s-a înfiinţat un fond de carte în limba română.
Doamna Alina Pop şi domnul consul Dan Tudor au precizat că Ambasada a aplicat de două ori pentru fond de carte şi manuale şi nu a primit niciun răspuns. Domnul senator a cerut să i se dea lui personal cererile.
Oana Cozma (CRI) a întrebat ce anume se poate face în cazul în care ni se va cere din nou ajutorul pentru a repatria trupul neînsufleţit al vreunui român a cărui familie nu îşi permite taxele aferente. Domnul Badea a precizat că nu există fonduri guvernamentale în acest sens şi că aceasta este o problemă de ajutor umanitar. În Italia, de exemplu, sunt mulţi români care îşi fac asigurare în caz de deces (aproximativ 50 euro/ an) – DRP poate negocia pentru noi cu cei de la Blueair o taxa mai mică. Domnul Badea a sugerat să organizăm o campanie de conştientizare/ educare a românilor din Irlanda în acest sens, eventual luat legătura cu câteva companii de asigurare.
Rev. Ştefan Csadi, pastorul bisericii penticostale Emanuel, a prezentat biserica din care provine. Înfiinţată din 2001, biserica organizează cursuri de teologie în limba română la nivel de colegiu. Anul acesta sunt la cea de a patra generaţie de studenţi. Cursurile de teologie durează 4 ani şi sunt organizate de Vision International University.
John Frim a afirmat că ar fi ideal să existe o echipă plătită, de 2-4 oameni care să se ocupe de problemele românilor din Irlanda, să fie un punct de sprijin şi informare. Marius Marosan a răspuns că pentru asta există gratuit Informaţia Irl şi CRI.
Daniela Jurj a precizat că CRI a găsit întotdeauna în Ambasadă un punct grozav de informaţii şi sprijin pentru soluționarea problemelor românilor care ne-au contactat.
Paul Lupu a remarcat lipsa de feedback din partea DRP. Până în prezent, proiectele care ne-au fost refuzate nu ni s-a justificat de ce au fost refuzate, asta în cazul în care ni s-a răspuns.
Domnul Viorel Badea a accentuat încă o dată importanța colaborării între reprezentanţii diferitelor organizaţii.
12 Decembrie 2011
Reacții in presa din România după spectacolul de la Dublin al Tamarei Buciuceanu
Tamara Buciuceanu: „La 82 de ani mă simt tânără sufleteşte” – articol publicat de Ziarul Ring
Pe 3 decembrie, Comunitatea Românilor din Irlanda i-a invitat pe scena teatrului din Dublin pe actorii Stela Popescu, Alexandru Arşinel şi Tamara Buciuceanu, cunoscută publicului larg din rolurile Coana Chiriţa şi profesoara de matematică Isoscel, în seria de filme „Liceenii”.
După reprezentaţie, Tamara Buciuceanu a recunoscut, cu lacrimi în ochi, că atmosfera de la teatru a impresionat-o: „Am simţit o sală întreagă care nu s-a mişcat foarte mult timp, lucru interesant pe care noi, actorii, îl aşteptăm întotdeauna ca să putem fi foarte concentraţi la ceea ce facem. Iubesc publicul în general foarte tare pentru că şi el mi-a creat cariera şi n-o să se sperie nimeni dacă voi spune că am împlinit 60 de ani de teatru şi 82 de viaţă. Mă simt destul de tânără sufleteşte şi meseria a fost pentru mine ca viaţa: cu demnitate, cinste, sinceritate şi fără compromisuri”.
Stela Popescu: „N-am văzut români trişti”. La rândul ei, Stela Popescu a fost şi ea încântată de public: „Nu ştiu dacă acasă românii sunt la fel de primitori ca la Dublin. Publicul românesc din Irlanda a fost cald, inteligent – e o diasporă cu carte, s-a simţit asta! Vesel, cu speranţe. La Dublin n-am văzut români cu tristeţe în ochi”. Şi Alexandru Arşinel a avut numai cuvinte de laudă despre diasporă: „Am întâlnit un public mult mai liniştit faţă de ceea ce înseamnă ziua de mâine şi entuziast. Poate şi din cauză că se întâlnesc mai rar cu artiştii români. Vom mai reveni la Dublin”.
În distribuţia show-ului regizat de Dan Puican a mai fost invitat şi actorul Eugen Cristea. „Mă bucur extraordinar de respectul publicului şi al omului de pe stradă şi poate acesta e cel mai frumos lucru pe care l-am realizat în viaţă. Celor care iubesc teatrul le doresc să nu uite să se ducă la teatru, pentru că asta înseamnă cultură.”,
Pe 4 septembrie 2011, Tamara Buciuceanu a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din capitală.
